Pe 1 august 1981, la ora locală 00:01, un post de televiziune american a difuzat o melodie aparent nevinovată: „Video Killed the Radio Star”, interpretată de The Buggles. A fost primul videoclip muzical transmis de MTV și, fără să-și dea seama nimeni la momentul respectiv, momentul în care muzica pop a încetat să mai fie doar un sunet și a devenit, pentru totdeauna, și o imagine. Trei ani mai târziu, în România comunistă, oamenii încercau să prindă pe furiș frânturi din aceeași revoluție, cu antene improvizate și televizoare pe care rula un singur canal de stat.
MTV: canalul care a transformat muzica într-un spectacol vizual
Înainte de 1981, un cântec ajungea la public mai ales prin radio, prin televizoarele care difuzau emisiuni muzicale ocazionale sau prin concerte. MTV a schimbat regulile: pentru prima dată, un post de televiziune transmitea non-stop doar muzică, iar artiștii aveau nevoie de un produs vizual – un videoclip muzical – la fel de lucrat ca piesa propriu-zisă.
Consecința a fost rapidă și radicală. Casele de discuri au început să investească bugete uriașe în regizori, decoruri și efecte speciale, iar artiștii care știau să „joace” pentru cameră au avut un avantaj uriaș față de cei care se bazau exclusiv pe talentul muzical. MTV nu a creat anii ’80, dar a devenit lentila prin care acel deceniu a fost privit și ascultat în toată lumea occidentală.
Thriller: videoclipul care a devenit film
Doi ani mai târziu, Michael Jackson a dus formula și mai departe. Videoclipul piesei „Thriller” (1983), regizat de John Landis, avea aproape 14 minute, un buget de jumătate de milion de dolari și o intrigă completă, cu transformări, zombi și coregrafie de grup. Nu mai era un clip promoțional – era un scurtmetraj horror-muzical, difuzat în cinematografe înainte de a ajunge pe micile ecrane. „Thriller” a arătat lumii că un videoclip muzical putea fi, la propriu, o operă de sine stătătoare.
a-ha și „Take On Me”: cum un desen în creion a salvat un cântec
Povestea trupei norvegiene a-ha este, probabil, cel mai bun exemplu al puterii pe care MTV a ajuns să o aibă asupra carierelor muzicale. „Take On Me” a fost lansată inițial în 1984 și a trecut aproape neobservată. Abia după relansarea piesei în 1985, însoțită de un videoclip regizat de Steve Barron, melodia a explodat și a ajuns pe locul 1 în Billboard Hot 100 din Statele Unite.
Tehnica rotoscope, între desen și imagine reală
Secretul videoclipului a fost tehnica rotoscope: cadre filmate cu actori reali au fost redesenate manual, creion pe creion, pentru a obține acel aspect de benzi desenate animate în care solistul Morten Harket „trece” dintr-o lume de schițe în realitate și înapoi. Procesul a fost extrem de laborios pentru vremea respectivă, dar rezultatul a rămas unul dintre cele mai recunoscute videoclipuri ale deceniului – o dovadă clară că, în era MTV, ideea vizuală putea conta la fel de mult ca refrenul.
Cum ajungea – sau nu ajungea – MTV în România anilor ’80
În timp ce tinerii din Europa Occidentală și din Statele Unite își organizau după-amiezile în jurul MTV, în România regimul comunist permitea un singur canal de televiziune de stat, cu emisie redusă la câteva ore pe zi către finalul deceniului. Programele occidentale, inclusiv videoclipurile muzicale, erau practic inexistente pe micile ecrane oficiale.
Asta nu a oprit curiozitatea publicului. În zonele de frontieră, oamenii prindeau cu antene improvizate semnalul posturilor din Iugoslavia, Ungaria sau Bulgaria, unde ajungeau fragmente din cultura pop occidentală. Televiziunea devenise, în acei ani, un bun de contrabandă culturală la fel de prețuit ca o casetă audio copiată de pe un radio străin.
Explozia cablului și sosirea MTV, după 1989
Abia după Revoluția din decembrie 1989, odată cu liberalizarea presei și apariția primelor rețele de cablu TV, posturile occidentale – printre care și MTV – au început să ajungă efectiv în casele românilor. Pentru o generație care crescuse cu un singur canal de stat, posibilitatea de a vedea videoclipuri muzicale non-stop a fost o experiență aproape ireală, parte a aceluiași val de libertate care a adus și muzica interzisă anterior pe post.
De ce mai contează povestea MTV astăzi
Patru decenii mai târziu, formatul inventat de MTV trăiește, reconfigurat, pe YouTube și pe platformele de social media: artiștii continuă să investească în imagine la fel de mult ca în sunet, iar un videoclip muzical bine gândit poate, exact ca în 1985, să transforme un cântec obișnuit într-un hit global. Pentru ascultătorii care au trăit anii ’80 și ’90, fie în Occident, fie de partea cealaltă a Cortinei de Fier, MTV rămâne simbolul momentului în care muzica a învățat să se și privească, nu doar să se asculte.
Surse:
