Pentru generații de tineri români, Costinești nu a fost niciodată doar o stațiune de pe litoral, ci un adevărat ritual de vară. Costinești, stațiunea tineretului, așa cum a rămas în memoria colectivă, a crescut dintr-o simplă tabără de corturi într-un loc unde muzica, dansul și libertatea se întâlneau în fiecare noapte de vară. Povestea ei spune, de fapt, povestea întregii generații care a învățat să se distreze în ritmul discotecilor de pe faleză.
De la tabăra pionierilor la „capitala vacanțelor estivale ale tineretului”
Totul a început în 1949, când pe locul actualei stațiuni a fost amenajată prima tabără pentru pionieri. Aproape un deceniu mai târziu, pe faleza din apropiere a apărut o tabără internațională studențească, formată inițial din câteva sute de corturi albastre. Primii oaspeți străini au fost studenți din Cehoslovacia și Polonia, iar locul a început să fie numit, fără exagerare, „capitala vacanțelor estivale ale tineretului”.
În anii ’60, Costinești s-a transformat rapid: au apărut cantine, un complex de sanatoriu, bungalow-uri și un camping cu peste 1.000 de locuri. Un reper vizual al stațiunii a devenit chiar epava navei grecești Evangelia, eșuată pe plajă în partea de nord, care a rămas până astăzi un simbol neoficial al locului.
Anii de glorie: discotecile Ring și Vox Maris
Dacă anii ’60-’70 au pus bazele stațiunii, momentul în care Costinești a devenit sinonim cu distracția de vară a fost în jurul anului 1980, odată cu apariția celor două discoteci legendare ale litoralului: Ring și Vox Maris.
Ring, cea mai mare discotecă în aer liber din Europa de Est
Ring era discoteca „de masă” a stațiunii — un spațiu generos în aer liber, descris la vremea respectivă ca fiind cea mai mare discotecă în aer liber din Europa de Est, și a rămas așa până după Revoluție. Aici se adunau în fiecare seară sute de tineri, la prețuri accesibile, pentru a dansa pe hiturile occidentale care ajungeau, cu întârziere și pe căi mai mult sau mai puțin oficiale, și pe litoralul românesc.
Vox Maris și nopțile select cu DJ Andrei Partoș
Vox Maris avea un alt profil: mai select, mai scump, cu un consum minim obligatoriu la intrare. La platane se afla DJ Andrei Partoș, un nume care a rămas legat de nopțile exclusiviste ale stațiunii. Pentru că discotecile se închideau în jurul orei 22:00, iar Vox Maris rezista până la miezul nopții, distracția continua de multe ori pe plajă, la lumina lunii, cu chitări și voci care nu voiau să se stingă.
Scena de concerte: Holograf, Iris, Compact și teatrul de vară
Costinești nu a fost însă doar despre discoteci. Teatrul de vară al stațiunii, finalizat în 1971, a devenit scena pe care au cântat unele dintre cele mai importante trupe rock românești ale momentului, precum Holograf, Iris și Compact, alături de formații de folk, de jazz și de trupa de comedie Divertis. Infrastructura stațiunii a continuat să se dezvolte: hotelul Forum a fost inaugurat în 1976, iar vilele Amiral au urmat zece ani mai târziu, în 1986.
Serbările Mării și spiritul liber al studenților din tabăra BTT
În fiecare an, în săptămâna dinaintea Zilei Marinei, Costinești găzduia „Serbările Mării” — petreceri cu un iz nonconformist, rare pentru atmosfera oficială a vremii. Tot aici se organiza și un festival de film pentru tineret, aflat în 1989 la a 12-a ediție, iar revista gratuită Secvența, distribuită la festival, a apărut până în 1987.
Accesul în stațiune se făcea mai ales prin Biroul de Turism pentru Tineret (BTT), care administra taberele destinate inițial studenților, dar deschise apoi tuturor tinerilor. Locurile de cazare erau însă mereu insuficiente: fără rezervare din timp, mulți tineri ajungeau să înnopteze în camere și curți improvizate, închiriate de localnici, sau în bungalow-uri și campinguri supraaglomerate.
Costinești după 1990: ce a mai rămas din stațiunea tinerilor
După 1990, vechile discoteci au apus, dar spiritul locului a supraviețuit sub alte forme, prin cluburi și terase care au continuat tradiția nopților de vară pe litoral. Costinești a rămas, în memoria populară, „stațiunea tineretului” — o etichetă pe care a păstrat-o și în deceniile următoare, chiar dacă astăzi peisajul stațiunii este, potrivit presei locale, mai degrabă unul al aparatelor de noroc și al magazinelor de suveniruri decât al vechilor discoteci legendare.
Rămâne, totuși, un fapt: pentru generația care a crescut pe muzica anilor ’80-’90, Costinești este și va rămâne locul unde vara părea să nu se mai termine niciodată, iar muzica era fundalul perfect pentru libertatea de câteva săptămâni pe an.
Surse: EVZ.ro, Adevărul, Edupedu.ro.
