Printre sutele de formații care au animat nunțile, restaurantele și grădinile de vară din România ultimilor cincizeci de ani, puține au ajuns la statutul de fenomen precum trupa Azur. Fondată la Brăila de un tânăr dat afară din școala de ofițeri de miliție, formația condusă de Nelu Vlad a umplut stadioane cu zeci de mii de oameni fără să aibă vreodată o melodie difuzată la radio sau la televiziune — iar la apogeul popularității, regimul comunist a decis pur și simplu să o interzică.
De la un garaj din Brăila la restaurantul Rubin: cum a luat naștere trupa Azur
Povestea trupei Azur începe în 1977, la Brăila, din inițiativa lui Nelu Vlad, un tânăr care fusese exmatriculat din școala de ofițeri de miliție (astăzi Academia de Poliție). Fără studii muzicale, Vlad s-a autodidact: a folosit banii de bursă pentru a-și cumpăra primele instrumente și a învățat să cânte singur, repetând împreună cu colegii săi într-un garaj.
Lucrurile au prins contur abia în 1982, când formația a concurat pentru un loc stabil într-un local și a câștigat un angajament la restaurantul Rubin din Brăila. În doar două luni, restaurantul a devenit unul dintre cele mai populare din oraș, iar vestea despre trupa care „umple sala” s-a răspândit rapid dincolo de Brăila.
Stadioane pline, fără nicio melodie la radio sau televiziune
Ceea ce face povestea trupei Azur cu adevărat neobișnuită este faptul că succesul ei s-a construit complet în afara circuitului oficial. Melodiile formației — printre care „Se mărită Mona mea”, „În stație la Lizeanu”, „Cenușăreasa” sau „Regina nopții” — nu au fost niciodată difuzate la radioul sau televiziunea de stat, singurele canale media permise în România comunistă.
Și totuși, spre finalul anilor ’80, Azur devenise una dintre cele mai populare trupe din țară, cu concerte în stadioane care adunau, potrivit relatărilor din presă, până la 100.000 de spectatori. Nelu Vlad povestea că trupa a „dominat scena vreo șapte ani, prin toate stadioanele țării”, iar la unele concerte mulțimea dornică să intre a provocat pagube serioase. Despre numele celebrei eroine din versuri, liderul trupei a explicat simplu: a ales „Mona” pentru că observase că publicul tânăr reacționează cel mai bine la nume de fete, scurte și ușor de reținut — piesa a devenit un hit de petrecere cântat, spunea el, în peste 30 de zile însumate de concerte, nunți și restaurante.
„Poluatori de folclor”: eticheta pusă de autorități
Un succes construit complet pe cale „neoficială”, fără aprobarea și fără girul instituțiilor de cultură ale statului, nu putea trece neobservat. Potrivit lui Nelu Vlad, autoritățile comuniste nu au tolerat „succesul nostru nebun”: casele membrilor trupei erau percheziționate pentru a se confisca eventuala valută străină, iar formația a fost criticată public și numită „poluatori de folclor”.
Interzicerea trupei Azur de regimul Ceaușescu
Cu un an înainte de Revoluția din 1989, trupa Azur a fost efectiv interzisă. Potrivit lui Nelu Vlad, decizia Consiliului Culturii i-a suspendat pe membrii formației pe viață — un episod documentat și în cartea pe care artistul a publicat-o despre istoria trupei. Practic, Azur nu mai putea concerta nicăieri: liderul povestea că poliția era dispusă la toate ieșirile din Brăila pentru a controla circulația trupei, iar membrii formației au fost nevoiți să se angajeze în munci fizice, pe șantiere, pentru a supraviețui până la Revoluție.
Revenirea de după 1989 și cartea „Azur, mon amour”
După Revoluție, trupa Azur și-a reluat activitatea, dar adevărata „consacrare”, spune Nelu Vlad, a venit abia după mai bine de două decenii, odată cu un val de nostalgie pentru muzica anilor ’80-’90, care a adus formația în atenția unei noi generații de ascultători, alături de fanii care au crescut cu piesele ei. Vlad, care are o specializare în chimie și spune că a scris peste 500 de cântece de-a lungul carierei, a continuat să lanseze albume — inclusiv „Mai întoarce Doamne roata” — și și-a publicat autobiografia, „Azur, mon amour”, în care a povestit în detaliu anii de glorie și pe cei de interdicție.
Azur în America: turneul pentru diaspora românească
La peste patru decenii de la înființare, trupa Azur a continuat să concerteze intens, inclusiv printr-un turneu aniversar „50” susținut în țară. În 2024, formația a pornit într-un turneu în Statele Unite, organizat de agenția Taste of Romania, descrisă ca cea mai veche agenție de evenimente artistice românești din America. Turneul a inclus concerte în orașe precum Cleveland, Chicago, zona Florida, Las Vegas, Los Angeles, Arizona, New York și Philadelphia, fiind prezentat de organizatori drept o sărbătoare a culturii românești și o legătură directă cu muzica anilor ’80-’90 pentru comunitatea românească din Statele Unite.
De la un garaj din Brăila la stadioane cu sute de mii de spectatori și, mai departe, la scene din America, povestea trupei Azur rămâne una dintre cele mai spectaculoase din muzica românească de petrecere: dovada că, uneori, cel mai mare succes se poate construi complet în afara „canalelor oficiale” — și poate supraviețui, cu fani fideli, peste cincizeci de ani.
Surse: EVZ.ro – „Se mărită Mona mea” ajunge în America. Legendara trupă Azur, turneu peste Ocean, EVZ.ro – Liderul trupei Azur, despre cea mai dificilă perioadă a formației, Adevărul – Cine este celebra Mona din piesa trupei Azur.
