În fiecare vară, de peste trei decenii, mii de români își fac bagajele și pornesc spre Budapesta pentru Festivalul Sziget, unul dintre cele mai mari evenimente muzicale din Europa Centrală. Ce a început în 1993 ca un festival studențesc organizat pe cont propriu de câțiva tineri pasionați de muzică a devenit, în timp, un brand cultural cu sute de mii de participanți pe ediție și cu o reputație care rivalizează cu cele mai mari festivaluri de pe continent.
Festivalul Sziget: de la Diáksziget la cel mai mare festival din Europa Centrală
Festivalul Sziget a pornit în 1993 sub numele de Diáksziget („Insula Studenților”), o inițiativă modestă a unor tineri melomani, printre care Müller Péter Sziámi și Károly Gerendai, care au vrut să organizeze câteva zile de concerte pentru colegii lor. Prima ediție a fost însă un dezastru financiar: organizatorii au ieșit mult peste buget și au avut nevoie de patru ani, până în 1997, pentru a-și recupera pierderile.
În ciuda startului dificil, evenimentul a prins rădăcini rapid. Ediția din 1994, numită simbolic „Eurowoodstock”, a adus pe scenă artiști care cântaseră la legendarul Woodstock din 1969, printr-un gest care lega tânăra generație de festivaluri de spiritul anilor ’60-’70. De la finanțarea de stat a evenimentelor culturale de vară, întreruptă brusc odată cu prăbușirea comunismului în 1989, scena festivalurilor din Budapesta se afla într-o criză profundă, iar Sziget a fost parte din soluția care a umplut acest vid.
Numele festivalului s-a schimbat de câteva ori odată cu creșterea lui: între 1996 și 2001 a fost cunoscut drept Pepsi Sziget, grație unui sponsorizări majore, iar din 2002 a rămas simplu „Sziget Fesztivál”. Tot din platforma Sziget au apărut, ulterior, evenimente derivate precum Félsziget în Transilvania (2002) și Balaton Sound (2007).
Insula de pe Dunăre care a dat naștere unui brand global
Festivalul Sziget se desfășoară în fiecare august pe Óbudai-sziget („Insula Vechii Buda”), o insulă de 108 hectare de pe Dunăre, în nordul Budapestei. Zona s-a transformat, pentru o săptămână pe an, într-un adevărat orășel temporar, cu zeci de scene, zone de camping și o atmosferă care a dus la supranumele de „Insula Libertății” — un festival care și-a construit identitatea în jurul toleranței, diversității culturale și al libertății de expresie.
Creșterea numărului de spectatori spune, de altfel, cea mai bună poveste despre evoluția festivalului: de la un eveniment de nișă, Sziget a trecut de 250.000 de vizitatori în 1997, a ajuns la 360.000 în 2001 și a atins un record de 565.000 de participanți în 2018. După o scădere firească în anii pandemiei, festivalul a revenit cu 400.000 de vizitatori în 2024 și 416.000 în 2025, rămânând unul dintre cele mai căutate evenimente de profil din regiune.
Vedetele care au încins scena de pe Óbudai-sziget
De-a lungul celor peste 30 de ediții, pe scenele Sziget au cântat nume care au scris istoria muzicii ultimelor decenii. Printre capetele de afiș de-a lungul timpului s-au numărat Jethro Tull și Blood, Sweat & Tears în 1994, Iggy Pop și The Prodigy în 1996, David Bowie în 1997, Iron Maiden și Sex Pistols în 2008, Ed Sheeran și Foo Fighters în 2019, iar, mai recent, Chappell Roan și Post Malone în 2025. Diversitatea genurilor — de la rock și pop la electronică și hip-hop — a fost mereu una dintre cărțile de vizită ale festivalului, alături de zecile de scene tematice dedicate teatrului, circului sau artelor vizuale.
De ce aleg românii drumul spre Budapesta în fiecare august
Pentru tinerii din România, mai ales din Ardeal, Banat sau Crișana, Sziget a devenit de ani buni o destinație de vară aproape obligatorie. Apropierea geografică de Budapesta, prețul abonamentelor pe șase zile și atmosfera de festival internațional, cu artiști pe care altfel ar fi fost nevoiți să-i vadă în turnee separate și costisitoare, au transformat drumul spre Óbudai-sziget într-un ritual al verii pentru mulți români. Interesul a fost suficient de mare încât, în 2015, Telekom România a anunțat că va transmite live, pe telekom.ro, peste 60 de ore de concerte de pe patru scene ale festivalului, pentru publicul care nu putea ajunge fizic la Budapesta.
În ultimii ani, Sziget are însă un rival de temut chiar la noi acasă: festivalul Untold de la Cluj-Napoca. În 2023, cele două evenimente au raportat cifre de public aproape identice, de circa 420.000 de spectatori fiecare, dar cu o diferență notabilă — Untold a epuizat biletele, în timp ce Sziget nu a reușit să vândă integral toate zilele de festival. Organizatorii unguri au recunoscut public această realitate, declarând că obiectivul pentru edițiile viitoare este să vândă mai multe abonamente pe șase zile în detrimentul biletelor de o zi.
Pandemia, schimbarea proprietarului și viitorul festivalului
Ca majoritatea evenimentelor culturale de amploare, Festivalul Sziget a fost anulat în 2020 și 2021 din cauza pandemiei de coronavirus, o pauză forțată care a lăsat urme și asupra numărului de participanți din edițiile imediat următoare revenirii. Industria festivalurilor europene a intrat, de altfel, într-o nouă etapă în 2024, când fondul de investiții american KKR a cumpărat compania care administrează Sziget și alte festivaluri europene similare, semn că marile evenimente muzicale ale continentului devin tot mai mult obiectul unor investiții financiare de amploare.
Peste trei decenii de la primii pași nesiguri ai unui festival studențesc organizat din pasiune, Sziget rămâne una dintre destinațiile de vară preferate ale tinerilor din Europa Centrală și de Est — români incluși — și o dovadă că o idee pornită cu resurse modeste poate crește într-un brand cultural cu impact regional.
Surse: Wikipedia – Sziget Festival, Economica.net – Untold vs. Sziget și Adevărul – Telekom transmite concertele de la Sziget.




